Mai întâi
Evanghelia după Matei
Îngrijorarea începe la nivelul minții, în imaginația și gândurile noastre.
Imaginile pe care îngrijorarea le crează în mintea noastră pot fi din cele mai dramatice. În imaginația mea, iată-mă, trasă la față, cu buzele crăpate și palide, ținându-mă de stomac de unde se aud mațele chiorăind. Caut ceva de mâncare într-un frigider gol și răblăgit iar apoi deschid o cămară în care singurii locuitori sunt câțiva păianjeni care și-au întins pânzele peste tot. Filmul din minte continuă să-mi arate cum mă uit cu jind la delicatesele pe care le mănâncă mesenii la terasă, dar eu nu am acces la ele pentru că nu îmi permit…. etc. (haha)
Am putea continua la nesfârșit să descriem filmul unei vieți inventate de o imaginație bogată condusă de îngrijorare.
De aceea vă spun: Nu vă îngrijorați de viața voastră, gândindu-vă ce veți mânca sau ce veți bea; nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veți îmbrăca.
Biblia, Matei 6:25
Isus ne poruncește să ne oprim din a ne gândi la lipsuri fictive viitoare. El ne întoarce privirile către imaginile vibrând de culoare și viață ale providenței și bunătății lui Dumnezeu, imagini adevărate pe care le putem observa în natură, contracarând acele imagini și scenarii neadevărate produse de îngrijorare pe care în mod firesc avem tendința să ne fixăm atenția.
Din minte în cuvinte
Nu vă îngrijorați dar, zicând: ‘Ce vom mânca?’ sau: ‘Ce vom bea?’ sau: ‘Cu ce ne vom îmbrăca?’
Biblia, Matei 6:31
Dacă nu este anulată și discreditată la nivelul gândirii, îngrijorarea se consolidează materializându-se în cuvinte.
Isus ne poruncește să nu ne îngrijorăm pentru cele necesare traiului nici în gând, nici în cuvânt. De dragul nostru și al celor din jurul nostru, îngrijorarea nu trebuie să primească o voce.
Să ne gândim la volumul mare de scenarii catastrofale fictive (de exemplu, datorită “încălzirii globale”) promovate de articole de opinie care ne inundă pe toate căile și platformele, articole cu titluri mari și terifiante care promit să ne ridice tensiunea și să ne arunce în abisurile deznădejdii dacă le dăm clic. Ce pierdere de timp!
Discutând cu unii și alții scenarii catastrofale inventate de oameni, sau pur și simplu vorbind despre ele în auzul altora, nu facem decât să răspândim îngrijorarea ca un virus contagios care are puterea de a infecta o mulțime.
📌
Isus ne învață un alt antidot împotriva îngrijorării:
stabilirea corectă a priorităților.
El le poruncește credincioșilor să facă lucrurile cele mai importante înaintea celor care pot părea urgente. De multe ori „urgențele” se rezolvă mai ușor decât ne-am așteptat după ce ne-am ocupat mai întâi de lucrurile importante.
Ce prioritizează păgânii
Nu vă îngrijorați dar, zicând: ‘Ce vom mânca?’ sau: ‘Ce vom bea?’ sau: ‘Cu ce ne vom îmbrăca?’ Fiindcă toate aceste lucruri neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc știe că aveți trebuință de ele.
Biblia, Matei 6:31, 32
Cuvântul “neamuri” în Biblie se referă la păgâni, oamenii care nu Îl cunosc pe Dumnezeul adevărat și nu i se închină Lui. Unii păgâni sunt religioși și se închină dumnezeilor lor falși ca să îi determine să le dea o viață bună aici pe pământ.
Tot ce contează pentru mulți păgâni e să le meargă bine pe pământ. De aceea ei caută sau dacă ar fi să folosim traducerea întocmai a cuvântului folosit în textul grecesc ἐπιζητέω (epi-zeteo), ei caută cu ardoare și zel prosperitatea materială.
Păgânii trebuie să se bazeze pe propriile eforturi și să se descurce singuri dacă vor să reușească în viață iar dacă reușesc trebuie să se lupte să-și asigure continuitatea succesului. Viața acestor oameni nu este ușoară ci e o luptă și o alergare continuă. Nu sunt de invidiat.
Copiii lui Dumnezeu, în schimb, Îl au pe Domnul la cârma vieții lor. Tatăl ceresc știe în detaliu nevoile copiilor Lui și e profund interesat și implicat în bunăstarea lor. El îi iubește și nu îi abandonează să se descurce singuri în lumea asta. Copiii lui Dumnezeu pot să se bazeze pe Dumnezeu în ce privește viața pe pământ.
Ce prioritizează copiii lui Dumnezeu
Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui, și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.
Biblia, Matei 6:33
Prioritatea numărul 1 în viața copiilor lui Dumnezeu e să Îl lase pe El să le conducă viața.
Cine sunt copiii lui Dumnezeu?
Un om poate deveni copil de Dumnezeu și cetățean al Împărăției Lui când primește prin credință să fie purificat de păcatele lui prin Jertfa lui Isus. Prin acest act de credință se produce un schimb în lumea spirituală a lui Dumnezeu: păcătosul renunță la păcatele sale iar Isus îi ia păcatele și îi dăruiește în schimb neprihănirea Lui. Doar prin neprihănirea lui Isus putem intra în împărăția lui Dumnezeu și putem să trăim cu El.
În Împărăție, cetățenii primesc Duhul Sfânt care îi învață și le dă putere să trăiască o viață neprihănită, în supunere față de Tatăl lor, Împăratul.
📌
A fi în împărăția lui Dumnezeu înseamnă a fi guvernat de El, a trăi în neprihănire, condus de Duhul Său.
Pentru copiii lui Dumnezeu, înainte de orice, mai importantă decât mâncarea, băutura, îmbrăcămintea, mai importantă decât cele necesare vieții e Împărăția Tatălui, interesele Lui, planurile Lui, domnia Lui în viața lor.
Isus le poruncește copiilor lui Dumnezeu să caute (ζητέω -zeteo) mai întâi viața în supunere față de Tatăl. E interesant că Domnul nu ne zice să căutăm cu ardoare și zel (epi-zeteo) Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui. El ne spune să o căutăm mai întâi, să îi dăm întâietate. Nu primim Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui în baza eforturilor pe care le facem noi ci ele sunt un dar pe care îl putem avea datorită eforturilor făcute de Dumnezeu. Accentul nu e pe efortul nostru ci pe ceea ce alegem să facem mai întâi.
A căuta mai întâi Împărăția și neprihănirea poate însemna multe lucruri. Ea poate fi
a pune deoparte timp pentru comuniunea cu Tatăl în fiecare zi. Relația cu Tatăl e cea mai importantă iar Isus, Fiul lui Dumnezeu, care e modelul copiilor lui Dumnezeu petrecea timp cu Tatăl zilnic. Înainte să își înceapă ziua (sau la finalul ei, după ce dădea drumul mulțimilor), Isus se retrăgea din compania oamenilor pentru a petrece un timp împreună cu Tatăl. Omul lui Dumnezeu, David, avea și el obiceiul să mediteze la Cuvântul lui Dumnezeu și să îi spună Lui în rugăciune ce era în sufletul lui, așteptând răspunsul și încurajarea Domnului.
a nu ne compromite integritatea chiar dacă riscăm pierderea unor câștiguri materiale
a face ceea ce e corect și bine atunci când ar fi mai ușor să obținem lucruri înșelând, mințind, furând, călcând peste alții.
a căuta bunăstarea celorlalți nu doar bunăstarea noastră, dăruind din timpul și resursele noastre în folosul celorlalți (făcând asta acumulăm bogății cerești).
Pentru ucenici, a căuta mai întâi Împărăția a însemnat să lase totul la chemarea lui Isus de a se dedica lucrării spirituale de răspândire a Evangheliei. Ei au lăsat familii, afaceri, case, averi pentru a-L urma pe Isus și pentru a învăța de la El. S-au dedicat în întregime lucrării spirituale încrezându-se că Domnul le va purta de grijă de cele necesare trupului. Și într-adevăr, Domnul le-a purtat de grijă.
Nu toți credincioșii au fost (și sunt) chemați de Isus în lucrarea pe care au făcut-o apostolii Săi, nu toți credincioșii au fost trimiși în toată lumea să ducă Evanghelia, să întemeieze o biserică sau să se dedice în totalitate unei lucrări spirituale.
Unii credincioși sunt liber profesioniști, artiști, constructori de case, profesori, zugravi, brutari, oameni de serviciu, polițiști etc.
Fie că face o lucrare spirituală într-o biserică/organizație sau un job într-o companie/acasă, fiecare credincios este chemat să Îi dea întâietate lui Dumnezeu și neprihănirii Lui în tot ce fac și tot ceea ce fac să fie excelent, ca pentru Domnul. Atunci avem promisiunea Lui că tot ce avem nevoie pentru viața pământească ni se va da ca bonus.
Ajunge zilei necazul ei
Nu vă îngrijorați dar de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăși. Ajunge zilei necazul ei.
Biblia, Matei 6:34
Isus nu a promis credincioșilor o viață pământească lipsită de necazuri. Viața pe pământ se desfășoară într-o lume căzută în păcat, o lume în derivă, o lume întunecată de cel rău. E o viață în trupuri care se degradează zilnic și care vor muri în cele din urmă.
📌
Necazurile în lumea aceasta nu ar trebui să ne ia prin surprindere.
Fiecare zi va veni cu porția ei de necazuri, dar e bine să nu adăugăm la necazul zilei necazuri imaginare care ar putea apărea în viitor. Ajunge zilei necazul ei.
Dar să zicem, prin absurd, că ne hotărâm totuși să punem îngrijorarea undeva pe lista noastră de priorități. Dacă ne punem la treabă să facem tot ce este de făcut într-o zi lăsându-L pe Dumnezeu să ne guverneze în toate activitățile noastre și căutând să împlinim neprihănirea pe dinăuntru și pe dinafară poruncită de El, vom vedea că la sfârșitul zilei pur și simplu nu vom mai avea timp să ne îngrijorăm.
În concluzie,
Iată câteva antidoturi împotriva anxietății (și împotriva stresului) pe care mi le-am însușit din învățătura lui Isus; poate le vei folosi și tu.
practică caritatea, rugăciunea și postul în ascuns, e stresantă încercarea de a-i impresiona pe ceilalți cu cât sunt de perfectă. (Nu sunt, singurul om care știu sigur că este perfect e Isus).
nu acumula lucruri materiale - o mulțime de lucruri materiale sunt copleșitoare pentru suflet și menținerea lucrurilor în bună funcțiune e o altă sursă de stres. (Minimalismul ca stil de viață nu e o idee rea!)
nu te gândi la probleme care încă nu există; de multe ori scenariile negative pe care îngrijorarea mi le servește nu se vor întâmpla niciodată;
fă-ți timp să ieși afară în natură și să privești la lucrurile făcute de Dumnezeu: ele îmi vorbesc despre puterea lui Dumnezeu, creativitatea Lui, providența Lui în cele mai mici detalii.
adu-ți aminte că ești mai prețioasă pentru Domnul decât alte creaturi cărora le poartă de grijă. În ierarhia creaturilor, omul este deasupra regnului animal, dar mai elevat decât statutul de om este statutul de copil de Dumnezeu pe care l-am primit prin credința în Isus;
adu-ți aminte că avuțiile materiale nu adaugă nimic la statutul de copil de Dumnezeu.
adu-ți aminte că poți să te bazezi pe Domnul pentru viața aceasta, nu trebuie să lucrezi până la epuizare (8 ore pe zi, 5-6 zile pe săptămână e suficient);
nu da voce anxietății. Cuvintele mele pot să consolideze anxietatea în mine și să pornească un ciclu al anxietății în alții care sunt vulnerabili la această problemă.
stabilește-ți corect ordinea priorităților. Cea mai importantă e Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui. Fă-ți timp pentru a fi împreună cu Tatăl în fiecare zi pentru a primi încurajarea, mângâierea, iertarea, pacea și inspirația Sa de care ai nevoie azi. Lasă-te guvernată de El în toate deciziile și activitățile. Cere-i zilnic putere proaspătă de a face voia Lui.
nu trăi în viitor ci trăiește în prezent încrezătoare în Domnul.