Limbi de foc

Coborârea Duhului Sfânt

Prima Cincizecime după învierea lui Isus a debutat cu un sunet ca vâjâitul unui vânt puternic care a umplut locul în care ucenicii lui Isus erau adunați în așteptarea Duhului Sfânt promis de Domnul înainte de înălțarea Sa la cer. Apoi limbi de foc au apărut și s-au împărțit deasupra ucenicilor care în acel moment au primit darul vorbirii în limbi străine pentru a vesti lucrările minunate ale lui Dumnezeu în limba maternă a pelerinilor din toată lumea adunați la Ierusalim. Dar această manifestare spirituală spectaculoasă a fost doar un instrument de captare a atenției mulțimilor pentru Evanghelia vestită în limbajul simplu al unui pescar galilean plin cu Duh Sfânt. Trei mii de suflete s-au adăugat la numărul ucenicilor în urma acestei predici și astfel Biserica primară a fost înființată. (Biblia, Faptele Apostolilor capitolul 2)

Cât de diferită a fost această Cincizecime față de prima pe care poporul Israel proaspăt ieșit din Egipt o trăiseră. Conform tradiției evreiești, cincizeci de zile după prima sărbătoare a Paștelui în care mielul pascal fusese sacrificat pentru a proteja viața întâilor născuți, poporul Israel se afla în drum spre țara Promisă, mai exact, la muntele Sinai, unde Dumnezeu le-a dăruit legea. (jewishencyclopedia.com) După patruzeci de zile pe munte unde a primit instrucțiuni pentru construirea cortului întâlnirii (un Templu mobil), Moise a coborât în tabăra poporului cu tablele legii și a găsit poporul dansând și sărbătorind în desfrâu un nou dumnezeu cu chip de vițel de aur. Moise a aruncat tablele legii la pământ și s-a pus să facă curățenie în tabără. Trei mii de oameni au murit în acea zi.

Cincizecimea în credința creștină

Sărbătoarea Cincizecimii (Rusaliile) a pornit o nouă etapă în planul de salvare al lui Dumnezeu și anume, etapa locuirii Duhului Sfânt în viețile curățite de păcate ale oamenilor care au primit prin credință Jertfa lui Isus Hristos.

Scopul lui Isus este de a salva oamenii de păcatele lor și de a-i aduce în Împărăția lui Dumnezeu stabilită de El pe pământ.

Tot astfel, Duhul Sfânt a coborât nu doar pentru a-i binecuvânta pe credincioși, ci prin ei, intenția Lui este de a binecuvânta întreaga lume. Biserica a fost creată, pentru a realiza acest lucru. Ea este instrumentul pe care Dumnezeu Îl folosește pentru a-și răspândi Împărăția și influența ei binefăcătoare în întreaga lume. Biserica este magnetul prin care îi atrage la Sine pe oameni din întreaga lume, purtătoarea luminii de Sus care aduce speranță în întuneric.

Voi sunteți lumina lumii. O cetate așezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă. - Isus Hristos, adresându-se ucenicilor

Biblia, Matei 5:14

Sărbătoarea Cincizecimii însoțită de manifestarea supranaturală a prezenței Duhului Sfânt a marcat începutul Bisericii, comunitatea spirituală a lui Dumnezeu pe pământ.

Înainte de Înviere

Înainte să fie răstignit, la ultima cină de Paște cu ucenicii Săi, Isus le-a spus că a sosit vremea ca El să se întoarcă la Tatăl. Dar asta nu însemna că ei urmau să fie abandonați de Isus în voia soartei. Nicidecum. În locul gol lăsat de prezența fizică a lui Isus, Dumnezeu Duhul Sfânt era pregătit să vină în viața credincioșilor iar El avea să locuiască în ei și cu ei pentru totdeauna.

Și Eu voi ruga pe Tatăl, și El vă va da un alt Mângâietor, care să rămână cu voi în veac; și anume Duhul adevărului, pe care lumea (cei ce nu cred) nu-L poate primi, pentru că nu-L vede și nu-L cunoaște, dar voi Îl cunoașteți, căci rămâne cu voi și va fi în voi. - Isus Hristos

Biblia, Ioan 14:16-17

Pentru a veni pe pământ ca să se întrupeze în Omul Isus, Dumnezeu Cuvântul a trebuit să renunțe la unele atribute dumnezeiești cum ar fi atributul omniprezenței. Isus a fost limitat de natura Sa umană care nu îi permitea să fie peste tot în același timp. Oamenii trebuiau să aștepte la rând pentru o convorbire scurtă cu Isus.

Deși ucenicii au fost foarte triști când Isus i-a anunțat că va merge la Tatăl, venirea Duhului Sfânt s-a dovedit a fi în avantajul lor. Duhul Sfânt nu este restricționat de timp și spațiu, nu are limitările pe care le are un om.

🕊️

El poate fi prezent cu fiecare credincios,
în aceeași măsură, în același timp.

Fiecare credincios urma să locuiască împreună cu Duhul Sfânt pentru totdeauna. Prin Jertfa Lui care curăță păcate, Isus a făcut posibilă locuirea împreună cu Duhul Sfânt a celor care primesc prin credință salvarea Lui de păcate.

În viața curățită de păcate, Dumnezeu Duhul Sfânt coboară iar misiunea Lui pentru viața fiecărui credincios este de a-i mângâia (Ioan 14:16 și 15:26), de a-i învăța și de a le aduce aminte toate cuvintele lui Isus (Ioan 14:26), de a-i călăuzi în tot adevărul (Ioan 16:13), de a descoperi lucruri viitoare (Ioan 16:13) etc.

După Înviere

După Înviere, Isus a rămas pe pământ timp de 40 de zile (Faptele apostolilor 1:3), timp pe care l-a petrecut împreună doar cu cei ce au crezut în El și L-au iubit printre care cei 11 cei mai apropiați ucenici și încă cinci sute de credincioși. (1 Corinteni 15: 1-6)

Asemeni lui Moise care a petrecut 40 de zile pe munte în prezența lui Dumnezeu primind instrucțiuni pentru construirea unui templu mobil pământesc, ucenicii au petrecut 40 de zile cu Isus primind instrucțiuni pentru construirea unui Templu spiritual, Biserica.

Așadar, după înviere, Isus a pregătit debutul bisericii, dându-le celor unsprezece ucenici mandatul de a merge în toată lumea pentru a duce vestea bună a salvării de păcate (Evanghelia). Dar pentru a duce la îndeplinire această misiune divină, ucenicii trebuiau să aștepte la Ierusalim puterea care vine de Sus. Lucrarea lui Dumnezeu nu poate fi făcută prin eforturi și inițiative omenești, doar prin autorizarea și puterea lui Dumnezeu.

Voi veți primi o putere, când Se va coborî Duhul Sfânt peste voi, și-Mi veți fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea, în Samaria și până la marginile pământului. - Isus adresându-se celor 11 apostoli

Biblia, Faptele Apostolilor 1: 8

Însuși Fiul lui Dumnezeu, Isus Hristos, a fost supus Tatălui ceresc și a așteptat momentul potrivit rânduit și planificat de El pentru a-Și începe lucrarea publică. Ca semn al autorizării divine, acel moment a fost marcat de coborârea Duhului Sfânt în chip de porumbel asupra lui Isus la ieșirea Sa din apa botezului. (Matei 3:13-17)

Autorizarea divină a lucrării apostolilor a venit la 10 zile după înălțarea la cer a lui Isus, în ziua sărbătorii evreiești a Cincizecimii. Atunci Duhul Sfânt a coborât peste apostoli în chip de limbi de foc.

În Ziua Cincizecimii, erau toți împreună în același loc. Deodată, a venit din cer un sunet ca vâjâitul unui vânt puternic și a umplut toată casa unde ședeau ei. Niște limbi ca de foc au fost văzute împărțindu-se printre ei și s-au așezat câte una pe fiecare din ei. Și toți s-au umplut de Duh Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, după cum le dădea Duhul să vorbească.

Biblia, Faptele Apostolilor 2:1-4

Limbile de foc a fost semnul darului vorbirii în limbi străine pe care apostolii l-au primit în acel moment ca să le vorbească pelerinilor din întreaga lume veniți la Ierusalim pentru a sărbători Cincizecimea. Nu este vorba despre darul vorbirii în limbi îngerești, care e un alt dar al Duhului Sfânt, diferit de darul vorbirii în limbi străine.

În momentul în care Duhul Sfânt S-a coborât peste ucenici, ei, fără să cunoască în prealabil alte limbi străine, au început să vorbească în limbile materne ale pelerinilor care au venit la ei atrași de sunetul ca vâjâitul unui vânt puternic pe care îl auziseră.

Și se aflau atunci în Ierusalim iudei, oameni cucernici din toate neamurile care sunt sub cer. Când s-a auzit sunetul acela, mulțimea s-a adunat și a rămas încremenită, pentru că fiecare îi auzea vorbind în limba lui. Toți se mirau, se minunau și ziceau unii către alții: „Toți aceștia care vorbesc nu sunt galileeni? Cum dar îi auzim vorbind fiecăruia din noi în limba noastră, în care ne-am născut? Parți, mezi, elamiți, locuitori din Mesopotamia, Iudeea, Capadocia, Pont, Asia, Frigia, Pamfilia, Egipt, părțile Libiei dinspre Cirene, oaspeți din Roma, iudei sau prozeliți, cretani și arabi, îi auzim vorbind în limbile noastre lucrurile minunate ale lui Dumnezeu!”

Biblia, Faptele Apostolilor 2:5-11

Cu acea ocazie, apostolul Petru a luat cuvântul și le-a predicat vestea bună a morții și învierii lui Isus, vestea bună a salvării din robia păcatului.

După ce au auzit aceste cuvinte, ei au rămas străpunși în inimă și au zis lui Petru și celorlalți apostoli: „Fraților, ce să facem?”

„Pocăiți-vă”, le-a zis Petru, „și fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre; apoi veți primi darul Sfântului Duh. Căci făgăduința aceasta este pentru voi, pentru copiii voștri și pentru toți cei ce sunt departe acum, în oricât de mare număr îi va chema Domnul Dumnezeul nostru.” […]

Cei ce au primit propovăduirea lui au fost botezați; și în ziua aceea, la numărul ucenicilor s-au adăugat aproape trei mii de suflete.

Biblia, Faptele Apostolilor 2: 37-39, 41

Trei mii de suflete s-au adăugat la numărul ucenicilor în acea zi. Coborârea Duhului Sfânt peste comunitatea credincioșilor în acea zi a Cincizecimii a adus în ființă Biserica, Împărăția spirituală a lui Dumnezeu pe pământ.

Din Ierusalim și Israel această Împărăție s-a răspândit până la marginile pământului având la ora actuală milioane de credincioși răspândiți în întreaga lume.

Trăim la această dată sub auspiciile limbilor de foc de la începutul bisericii. Evanghelia este predicată până azi în toată lumea, în limba maternă a ascultătorilor.

🕊️

Semnul limbilor de foc înseamnă că Dumnezeu vrea să ne vorbească pe limba noastră despre iubirea mare care o are pentru noi și în care vrea să ne cuprindă pe fiecare.

Înseamnă că Dumnezeu vrea să trăim împreună cu El încă de aici de pe pământ și a făcut posibil acest lucru prin Jertfa curățitoare de păcate a Fiului Său și prin puterea dătătoare de viață și lumină a Duhului Său.