Azi este ziua alegerilor în America. Dacă urmărești știrile, ai putea avea impresia că de rezultatul acestor alegeri depinde aproape totul în lume.
Și nu, nu este vorba doar despre aceste alegeri. În fiecare zi apar știri despre conflicte, crize economice, pericole, și despre tot fel de lucruri care ar putea merge prost.
Pe rețelele sociale găsești o mulțime de oameni care prezic următoarea catastrofă, iar unii merg până acolo încât îți recomandă să-ți faci provizii cât mai repede înainte să fie prea târziu.
Dacă asculți suficient de mult vocile astea, este aproape imposibil să nu fi afectat. Chiar dacă nu crezi tot ce auzi, neliniștea începe să se strecoare în gândurile tale.
Am observat lucrul acesta și la mine. De aceea, am decis să o las mai moale cu știrile. Mai citesc ce se întâmplă, însă mai rar și mai fugitiv. Asta pentru că mi-am dat seama cât de ușor îmi pot pierde pacea, încercând să țin pasul cu tot ce e de actualitate.
În schimb, în fiecare dimineață citesc sau ascult Biblia. Am ajuns la Psalmii lui David, iar acum câteva zile am citit Psalmul 27. Mi s-a părut deosebit de potrivit pentru vremurile în care trăim.
De cine să mă tem?
David își începe psalmul cu două întrebări.
Domnul este lumina și mântuirea mea, de cine să mă tem?
Domnul este sprijinitorul vieții mele. De cine să-mi fie frică?
(Psalmul 27:1)
Răspunsul la aceste întrebări retorice este destul de clar - de nimeni.
Și totuși, David avea destule motive să se teamă. Viața lui nu era deloc liniștită. Avea dușmani care încercau să-l omoare, a fost trădat de oameni apropiați și a trecut prin situații în care viitorul lui părea cât se poate de nesigur.
Cu toate astea, David știa ceva ce noi uităm uneori. Dumnezeu este mai puternic decât orice om și decât orice împrejurare.
Asta nu înseamnă că oamenii răi nu ne pot face rău. Istoria ne arată destul de clar contrariul. Dar nimic din ceea ce ei ar putea face nu Îl va lua vreodată prin surprindere pe Dumnezeu.
Să ne amintim de cazul lui Iov. Satana a trebuit să ceară voie lui Dumnezeu înainte de a se atinge de viața lui Iov, iar în suferințele prin care avea să-l treacă, a avut limite clar stabilite de Dumnezeu.
Dacă până și Satana este limitat în ceea ce poate face, de ce am trăit cu teama că oamenii puternici ai acestei luni pot să facă orice își doresc?
Dumnezeu n-a pierdut niciodată controlul asupra lumii pe care a creat-o. Nici în trecut, nici acum. Și citind Cartea Apocalipsa, ne dăm seama că nici în viitor.
Caută fața Domnului
Mai este ceva care mi-a plăcut foarte mult în Psalmul 27. În versetul 4, David spune că există un singur lucru pe care îl cere de la Dumnezeu și pe care îl dorește fierbinte. Să locuiască în casa Domnului să privească frumusețea Lui și să se bucure de prezența Lui.
Gândește-te puțin la acest lucru. Un om care avea dușmani, care se confrunta cu amenințări reale și care avea toate motivele să fie preocupat de siguranța lui, spune că dorința lui cea mai mare este să fie aproape de Dumnezeu.
Apoi, în versetul opt citim
Inima îmi zice din partea Ta: „caută fața Mea”. Și fața Ta, Doamne, o caut.
Cred că aici este un răspuns pentru multe din îngrijorările noastre.
Când nu știm ce ne rezervă viitorul, când lucrurile par să scape de sub control sau când suntem îngrijorați de ceea ce vedem în jur, primul nostru impuls ar trebui să fie să-L căutăm pe Dumnezeu, să ne rugăm, să citim cuvântul Lui, să ne amintim cine este El.
Poate că în loc să ne folosim timpul pentru a pricepe ce se întâmplă în lume, mai bine am veni în prezența Celui care ține lumea în mâinile Sale.
Fă ce ține de tine
Psalmul se încheie cu un îndemn care îmi place foarte mult.
Nădăjduiește în Domnul! Fii tare, îmbărbătează-ți inima și nădăjduiește în Domnul!
- Psalmul 27:14
David ne îndeamnă să așteptăm încrezători în ajutorul Domnului, să nu ne grăbim să acționăm din frică ca și cum totul ar depinde de noi.
Ci mai degrabă să ne încredem în Dumnezeu și atunci când nu înțelegem ce face.
Asta nu înseamnă că trebuie să devenim pasivi sau indiferenți. Din contră!
Ni se spune să fim tari!
Pentru mine asta înseamnă că voi continua să particip la alegeri atunci când am ocazia. Voi continua să-mi învăț copiii să trăiască după valorile lui Dumnezeu și să susțin ceea ce cred că este drept.
Avem responsabilități pe care Dumnezeu ni le-a încredințat și pe care trebuie să le luăm în serios. Dar nu vreau să trăiesc permanent îngrijorat de lucrurile asupra cărora nu am niciun control.
Pot doar să-mi fac partea fără să port pe umeri povara întregi lumii.
Pot să fiu atent la ce se întâmplă în jur, însă fără să las fiecare veste proastă să-mi tulbure inima. Sau dacă nu pot să fac față la vești proaste, s-o las mai moale cu „informarea”.
Și pot să privesc spre viitor cu încredere, chiar dacă nu știu ce va aduce ziua de mâine, care va fi rezultatul alegerilor sau ce crize ne așteaptă în viitor.
Și mai știu că Dumnezeul în care s-a încrezut David este același Dumnezeu în care ne putem încrede și noi astăzi.